Menu
razvan_petrescu_creditfoto-barna_nemethi

Despre cititul în familie: Răzvan Petrescu

Suntem dornici să vă oferim cât mai multe resurse utile, idei și modele care să vă inspire pentru lectura în familie, alături de cei mici. Vrem să promovăm conceptul de parenting prin lectură și strângem în jurul nostru oameni cel puțin la fel de entuziasmați ca noi.

De aceea, am stat de vorbă cu mai multe personalități din diverse domenii, pentru care cititul a fost un element-cheie. Scriitorul Răzvan Petrescu ne-a povestit mai multe despre importanța lecturii, cum a făcut lectura distractivă pentru fiul său și ne-a oferit sfaturi practice prețioase pentru dezvoltarea imaginației.

Îi puteți citi cărțile publicate aici.

Îmi este foarte greu să-mi aduc aminte chiar de prima carte pe care am citit-o pentru că au trecut 50 de ani, deci în jumătate de secol s-au schimbat societăți, au murit oameni, s-au născut alții. Pot să zic doar că au fost trei cărți, cu mai multe volume: „Povești nemuritoare”, de asta îmi aduc aminte, mi-au plăcut foarte mult, dar nu mai pot distinge care anume mi-a plăcut, pe urmă „Miturile și legendele Greciei Antice”, o carte splendidă, îmi plăcea Ajax că era mai tâmpit așa și se lupta cu toată lumea și din „Marile legende ale lumii” a lui Alexandru Mitru. Asta e o ediție din `65, cum atunci chiar se cumpărau cărțile exact în anul în care apăreau, aveam așadar nouă ani, deci cred că e printre primele cărți și de acolo mi-a plăcut enorm „Cidul”, „Guillaume d`Orange”, „Roland”. „Tristan și Isolda” nu mi-a plăcut pentru că era o poveste de dragoste, iar astea sunt foarte plictisitoare.

Părinții ar trebui să le explice copiilor de azi că imaginea se aseamănă foarte mult cu ideile primite de-a gata ale lui Flaubert. Generațiile mai tinere sunt acaparate de imagine – de obicei pe computer sau pe televizor. Ele vin de-a gata, tu nu intervii. La polul opus se află literatura care pornește de la cuvinte, de la descriere. Să zicem că citești undeva „o grădină foarte frumoasă în fața casei”- automat te lasă pe tine să-ți imaginezi într-o secundă, genul de grădină care ți-ar plăcea foarte mult. Asta e diferența, asta i-am spus fiului meu pe care l-am făcut foarte târziu, la 43 de ani, și i-am explicat că lectura dezvoltă imaginația foarte mult. Cei care au ca reper doar imaginea, au o imaginație limitată – este chiar imaginația dată de imagine, e ca un cadru, ca monitorul unui computer.

Cum ți-ai motivat copilul să citească?

A fost o inspirație de moment și am văzut că ține. Știu că există această modalitate de a le citi copiilor înainte de culcare și o încurajez. Eu am făcut altceva: i-am inventat povești fiului meu.

Câteva sfaturi pentru părinți

Să zicem ești un tată oarecare – nu foarte citit. Ai putea să îi spui povești legate de ceea ce ți s-a întâmplat ție în timpul zilei. Copilul poate interveni, ceea ce e foarte interesant. Pe când basmul citit e deja stabilit. Dacă inventezi povești cu ce ți s-a întâmplat ție în timpul zilei e foarte interesant, poți intra în discuție cu cel mic și dacă îi repovestești basmele pe care le știi tu, poți să le repovestești în așa fel încât să-l lași să intervină, să participe la basm. Cam așa am făcut și rezultatul a fost spectaculos. Fiul meu citea „Spuma zilelor” de Boris Vian când avea 15 ani.

Citește și alte interviuri cu sfaturi primite de la persoane publice din România despre lectura în familie -> aici.

Share this Post!

About the Author : ACV


0 Comment

Related post

  SUS