În cadrul conferinței Cei mai buni profesori sunt, mai întâi, profesori de citire, susținută la NARATIV – Festivalul de lectură pentru copii, ediția a II-a, Oana Moraru, consultant educațional și fondatorul Școlii Helikon, le-a vorbit profesorilor și părinților despre importanța lecturii indiferent de materia predată. Matematica, chimia, biologia, istoria sau geografia nu pot fi învățate de copii care nu înțeleg cele citite.

Pentru cei care nu au putut fi alături de noi la festival, reluăm principalele idei dezvoltate de Oana Moraru privind dezvoltarea capacității copilului de a citi într-un mod natural și treptat, începând chiar cu primele zile alea vieții.

„Cu toții, părinții și profesorii, ajutăm la dezvoltarea operațiilor de gândire ale celor mici. Astfel, dincolo de subiectul pe care eu, în calitae de profesor, vreau să-l transmit în clasă, informații despre relief, biologie etc, activez în copiii care mă ascultă niște operații ale gândirii care sunt universale pentru orice disciplină. Vă întrebați, poate, care sunt aceste operații universale.

Tony Wagner profesor la Harvard a căutat oamenii care au avut mult succes în viață din dorința de a afla cam ce anume a dus la reușită. S-a întâlnit cu șefi de companii și i-a întrebat care sunt lucrurile care contează cel mai mult în companiile lor atunci când vor să angajeze pe cineva nou. Astfel, Tony Wagner a descoperit care sunt competențele deținute și, la rândul lor, dorite de cei mai de succes oameni din lume, printre care se numără capacitatea de a citi, de a reinterpreta informatiile și de a le organiza.

Din păcate, există foarte mulți elevi din școli de top chiar care nu reușesc să dea un sens informațiilor, ci doar le repetă mecanic. Același lucruru se întâmplă și cu cititul, copiii se lovesc des de dificultatea cu care parcurg materiale informative și de imposibilitatea de a surprinde elemente de nuanță, tehnică etc. Totuși, această competentă se poate forma încă din primele zile ale vieții.

Veți descoperi că este foarte important să facem ceva în această perioadă, altfel, pierdem cumva ocazia. Vă dau un exemplu, mai simplu: neurologii spun că dacă acoperi ochii unui copil între 3-6 luni cu o bandă, el nu mai este capabil să dezvolte capacitatea pentru analizatorul vizual. În cazul limbajului, pentru cât de complex va vorbi mai târziu, cât de rapid va prinde informațiile sau va face conexiunile între ele, teoria spune că perioada care pregătește intelectul general, capacitatea de a vorbi și a comunica informațiile este cuprinsă între 0 și 3 ani.

O mamă din Canada care a stat acasă zilnic împreună cu cel mic, a fost înregistrată în fiecare zi, timp de 12 ore. Au înregistrat toate discuțiile din casă care aveau loc în preajma copilului timp de 2 ani. Comparând înregistrările au văzut că până la vârsta de 2 ani, o mamă poate să crească cu până la 2000 de cuvinte vocabularul bebelușului.

Diferențele acestea de 2000 de cuvinte s-au observat, mai târziu, în cât înțelege, cât vorbește, cât de atent ascultă o poveste etc. Este enormă diferența între copiii care trăiesc în medii în care se comunică și cu părinți care discută cu el și cei care nu au parte de același stil de viață. Diferențele dramatice de limbaj ale copiilor din familii modeste se observă în lentoarea cu care reacționează copilul, în incapacitatea de a comunica fluent etc.

Acești copii sunt cumva cu un pas în urmă, iar în momentul în care vin la școală, rolul educatorului este acela de a-i citi intens și cât mai variat. Aici intervine și problema lipsei literaturii pentru copii, în grădinițele din România încă se găsesc doar povești precum Capra cu trei iezi sau Ursul păcălit de vulpe, chiar dacă piața de carte are o ofertă bogată de povești repovestite sau adaptate nivelului de vârstă al copiilor.”